Iniţial am decis să creez acest blog pentru o temă pe care o aveam de pregătit la masteratul meu, însă ulterior am realizat că se impune realizarea lui pentru a încuraja acţiunile, fondurile caritabile şi destinaţia lor firească. Ştim cu toţii că, în ultimii ani, statul nu se mai implică d.p.d.v. social la fel de mult cum o făcea altădată; actorii administraţiei statului nu mai prezintă încredere în alocarea şi repartizarea ajutoarelor sociale, cuvenite poporului.
În schimb, în campanii electorale, de exemplu, generozitatea aleşilor noştrii este fără margini.
Se invocă tot mai des că statul nu-şi mai poate permite să acorde fel de fel de alocaţii sau fonduri celor care au nevoie de ele, fonduri care până la urmă sunt reţinute din contribuţiile oamenilor. Aşa fiind ne-am pomenit în faţa unui sistem care ne obligă să suportăm tot felul de contribuţii, reţineri şi mai nou, asigurări care nu prea mai au nimic în comun cu reciprocitatea. Astfel, în anii 2011, concepţia unor oameni care conduc ţara noastră este bazată pe impozite, taxe tot mai mari, pe o “fonciire” tot mai aberantă, chiar dacă serviciile oferite de stat sunt aproape nule, întrucât oriunde te-ai duce eşti pus în faţa unor tarife pentru orice mic beneficiu, indiferent dacă contribui sau nu la buget.
Ce ne-am face dacă, Doamne-fereşte, peste noi ar veni un cutremur, atât de pomenit în ultima perioadă?
În fine, în contextul actual, până să aştepţi un ajutor incert din partea statului e mai bine să ne organizăm noi, simplii cetăţeni, cum putem.
Pe mine m-au impresionat evenimentele din 2010 din Dorohoi, jud. Botoşani. Inundaţiile au distrus multe în calea lor. Chiar şi biblioteca şcolii. Nimic nu a fost iertat. Aşa încât, am hotărât să mă implic într-un fel, ca să ajut micuţii de acolo. Prin intermediul ziarului Adevărul, care a lansat apelul, am luat legătura cu un reprezentant de la Salvaţi copiii, căruia i-am exprimat intenţia mea de sprijini micuţii de acolo cu ceva. M-am gândit că ar fi bine să le împărtăşesc şi colegilor intenţia mea. Astfel, la mine la servici am lansat mai multe mesaje cu privire la acest aspect. După ce am iniţiat la locul de muncă acest lucru, am hotărât să duc la bun sfârşit acest proiect. Lumea a fost sensibilizată, astfel că au fost colectate pentru micuţii din Dorohoi fel de fel (rechizite, cărţi, hăinuţe sau jucării).
Partenerii în acest proiect mi-au transmis ulterior mesaje prin care m-au asigurat că totul a fost realizat cu succes.
Donez sânge, am peste 20 de intervenţii şi nu mă opresc aici.
Consider că asemenea mici gesturi, care au la bază spiritul civic, pot aduce un zâmbet pe obrazul celor necăjiţi atât de soartă, dar şi de autorităţile nepăsătoare, care, aşa cum spuneam, sunt mult mai preocupate în “programe” cum ar fi campania electorală, închiderea unor spitale, colectarea exagerată a taxelor şi impozitelor, înlocuirea unor borduri cu altele etc.
Cât să ne mai suporte şi Dumnezeu?
Nu intenţionez să câştig vreun ban din acest blog ori din acţiunile pe care le promovează acesta. Voi posta toate acţiunile care se dovedesc a fi autentice şi de bună-credinţă.
Aşadar, vă invit să popularizaţi demersul Dvs. de binefacere pe acest blog.
Vă asigur că cel puţin conştiinţa noastră va avea de câştigat.
Cu stimă,
Viorel Barbu, Bucureşti
